Azi am terminat de vazut anime-ul. De manga nici vorba sa ma apuc, pur si simplu nu am rabdare pentru asa ceva, desi am inteles ca povestea este mult mai dezvoltata si...deschisa. Am urmarit anime-ul cu interes si placere, aproape ca n-am mai vazut in altul atata sange, nici macar in Blood+ (unde mai pui ca aici avem si sange rosu, si mov!). Ideea cu femei razboinice era de asteptat sa ma atraga, cu toate ca "femei" e deja mult spus. Ador partea din trecut, ep. 5-8 cu Teresa in prim-plan. Fantastica, o ador pur si simplu. Pacat ca "bunatatea" a pierdut-o; nu neaparat Clare, ci tocmai acea "kindness" recastigata in momentul in care s-a apropiat de Claire. Ar fi trebuit s-o ucida pe Priscilla cand a avut ocazia. E clasica lupta dintre bine si rau, cu "ramurile" date de tot felul de experimente, e clasicul traseu de maturizare (ca si putere fizica si mentala) a personajului principal la inceput slab, dar cu potential de dezvoltare. Cu toate astea mi se pare un anime bun.
Finalul m-a dezamagit ingrozitor. Daca ar fi avut un final tragic, ar fi fost un anime grozav.
Atentie, spoiler! Wtf? De ce s-a bagat Raki ala ca un idiot, s-o opreasca pe Clare?! Nu mi-as fi dort ca ea sa se transforme in monstru, dar as fi vrut s-o ucida pe Priscilla. Si idiotului aluia i s-a facut mila de ea, desi o vazuse mancand oameni!!! Cum a supravietuit un bun-de-nimic ca Raki in lumea aia dura?! Dupa moartea Teresei, Clare a trait numai si numai pentru razbunare. Acest final implineste intr-un fel dorinta Teresei ca ea sa traiasca printre oameni ca un om, dar anuleaza absolut tot ce a facut Clare! Tot drumul, tot chinul ei, toata acea lupta crunta si dureroasa, totul e sters intr-o clipa! In fine...La inceput nu mi-a fost antipatic, dar de cand cu atasamentul lui pt Priscilla il detest.
Persoanje preferate (topul meu ar avea alta ordine daca as fi citit manga, unde se pare ca atat Flora cat si Galatea au un rol mai important):
1.
Teresa (Teresa of the Faint Smile) - nu m-a impresionat atat faptul ca era nr. 1, cat mai ales personalitatea ei. Acel calm, acea detasare din timpul luptelor, raceala care nu avea incrancenare, ci mai degraba o nepasare adorabila. E drept ca dincolo de "masca" era o suferinta profunda pe care numai Clare (ea singura trecuta prin iad) a fost capabila sa o sesizeze. Ahhhh, cat imi plac remarcile ei foarte ironice de la inceput, referitoare la Clare! ("a mancat si acum a adormit...just like a pig" =)) love her!). Si nu se pot uita acele cuvinte ale ei: "This young girl, whose small body is only half the size of mine, taught me that, tears can, too, flow from these silver eyes" - ep 6. Wow, the Great Teresa is crying in Clare's arms! In legatura cu moartea ei, am mai spus, numai bunatatea a pierdut-o, desi ii acord credit lui Irene, ca a murit fericita. Si ce reguli tampite in organizatie, o Claymore sa nu poata ucide oameni, chiar daca sunt criminali, chiar daca o face pentru a-i proteja pe cei slabi!
2.
Miria (Phantom Miria) - curaj, putere, caracter darz, lider incontestabil. Si totusi capabila sa o aprecieze din prima pe Clare, la care a vazut potentialul. Ii admir personalitatea hotarata si decizia de a se intoarce impotriva organizatiei, dar intr-un mod inteligent.
3.
Jean - se afla atat de sus in top pentru principiile ei solide, pentru ca asociez cu ea in primul rand cuvantul "onoare". Dupa ce este oprita de Clare ca sa nu devina "Awakened Being", considera ca viata ei recastigata astfel ii apartine lui Clare; o urmeaza, o ajuta, se sacrifica pentru ea. Admirabila putere mentala de a-si pastra constiinta umana dupa transformarea corpului si admirabila vointa de a ajunge la Clare, atat de ranita cum era. Sacrificiul ei de sine m-a impresionat.
4.
Galatea - calma si...frumoasa. Mi-a placut replica si ideea ei, ca nu-si elibereaza puterea de yoma ca sa nu-si piarda frumusetea (wow, nu-i placea nici acea mica transformare a fetei si ochii galbeni
)). Puternica si calma, cu toate ca vrea sa para dura se vede cand ajuta...si ce-i mai pacaleste pe aia din organizatie, spunand numai ce vrea.
5.
Flora (Windcutter Flora) - mi se pare cea mai delicata, mai putin increzuta, peacemaker; a reusit s-o ajute pe Miria sa pastreze unitatea si ordinea in echipa care lupta in nord, prin interventii foarte inteligente si atat de delicate! Pacat ca a murit atat de repede, neasteptat si violent :(
6.
Clare - ar fi fost mult mai sus, numai Raki e de vina pentru acest loc! O apreciez enorm pentru tot ce a facut pentru Teresa (e poate ciudat, dar nu o condamn pentru trecut). Este singura Claymore care a intrat in organizatie din proprie vointa, cerand sa fie "contopita" cu o parte din Teresa, a trait cu unicul scop de a o razbuna. Cu adevarat e singura care a iubit-o, admirat-o, inteles-o si bucurat-o pe Teresa. Imi place incapatanarea ei, nebunia de a depasi limitele, inconstienta cu care se forteaza pe sine. Pacat, mare pacat ca l-a intalnit pe Raki! Intr-adevar fara el devenea Awakened Being prea devreme si inutil, dar...shit! nu se putea lega si ea mai putin de el? Asta o face slaba. As fi vrut sa se razbune, era perfect sa o ucida pe Priscilla si sa fie si ea ucisa, era ca si cum isi implinea menirea. Eh, asta e!
De mentionat si de admirat mai ales sacrificul de sine al lui Irene (foarte surprinzator).
Si app, am impresia ca Ophelia a cam ales sa fie ucisa; era asa de pornita impotriva acelor *Awakened Beings* si cand a constatat ca devenise una dintre ele n-a suportat asta; plus ca a sperat in uciderea Priscillei de catre Clare. In acele ultime momente parca i-am iertat comportamentul extrem de crud si "insane indeed".
Subiect: Claymore 
Lun Feb 04, 2008 11:45 am
